Clientii rau-platnici pot pacali "cazierul bancar"

Doua baze de date pentru rau-platnici functioneaza in paralel: Centrala Riscurilor Bancare (CRB) si Biroul de Credit. Totusi, bancherii se plang ca oglinda debitorilor din sistemul bancar este departe de a fi perfecta.
“Am intarziat o luna cu plata ratei la credit, dar dupa aceea am achitat integral tot creditul”, este scuza de rigoare a oricarui client bancar gasit inregistrat cu restante intre una din cele doua baze de date. Partea proasta este ca nu totdeauna raspunsurile clientilor sunt de buna credinta.
De multe ori, restantele gasite de banci la una din cele doua institutii ascund o datorie neplatita. Cum este posibil ca aceasta datorie sa apara, totusi, ca achitata? Simplu. Datorita faptului ca ea chiar a fost achitata, dar nu de debitor, ci de societatea de asigurari cu care banca are incheiat contractul de risc financiar de neplata. Din acest moment, clientul apare ca debitor la societatea de asigurari si nu in sistemul bancar.
La ora actuala, un singur asigurator raporteaza aceste date la Biroul de Credit, dupa cum declara directorul general al acestuia, serban Epure. In momentul in care toate societatile de asigurari vor raporta sumele platite catre banci in contul debitorilor, institutiile de credit vor avea intr-adevar o oglinda completa a potentialilor clienti.
Faptul ca la ora actuala nu se stie exact cum a fost lichidata restanta inregistrata fie la CRB, fie la Biroul de Credit, ii determina pe bancheri sa se gandeasca la un numar mult mai mare de clienti cu probleme decat apar acum in statistici. Ar fi suficient ca BCR Asigurari, Asiban, Omniasig, Allianz tiriac si Unita sa transmita aceste date catre Biroul de Credit pentru ca bancile sa aiba o imagine de ansamblu asupra debitorilor cu probleme.

Doresti o refinantare de credit dar ai avut probleme cu ratele anterioare?

Iti doresti o refinantare de credit sau poate chiar un credit nou dar ai avut probleme cu plata unor rate pentru un credit mai vechi? Aceasta este o situatie pe care din ce in ce mai multi dintre voi o semnalati si ma rugati sa va ajut. Am sa va spun pentru inceput cum stam din punct de vedere legislativ, iar apoi am sa va spun cum trebuie sa priviti si voi lucrurile pentru a intelege pozitia bancilor in aceste situatii.
In momentul in care nu ati platit ratele la timp, bancile sunt obligate prin lege sa va raporteze la Biroul de Credite si la Centrala Riscurilor Bancare. Din acel moment putem considera ca sunteti pe “lista neagra” a bancilor din Romania. Ce inseamna acest lucru? Ei bine, sansele voastre de a accesa un credit sunt foarte reduse.
Trebuie sa stiti ca legislatia, respectiv regulamentele BNR, nu obliga bancile sa va refuze solicitarile pentru un credit nou sau pentru o refinantare. BNR da mana libera bancilor sa aleaga ce vor sa faca in aceste situatii.
Exista banci care nu accepta sub nici o forma prezenta numelui vostru pe aceasta “lista neagra” indiferent de motivul pentru care ati ajuns acolo. Exista banci care va pot raspunde punctual, in urma unei analize, daca puteti sau nu sa luati un credit. In general aceasta decizie se ia in functie de gravitatea cauzei care v-a dus pe listele Biroului de Credit, a CRB. Nici la aceste banci sansele nu sunt foarte mari dar merita sa incercati.
De ce aceasta reticenta in a acorda un credit celor aflati pe aceast lista? Ei bine, intreg sistemul bancar se bazeaza pe buna credinta, pe increderea in client. Este adevarat ca in Romania bancile exagereaza solicitand garantii excesive. Astfel acestea elimina, de fapt, orice risc si transfera asupra voastra riscurile aferente creditarii. Aceasta este o alta discutie si sper din tot sufletul ca situatia se va schimba cat de curand, acest lucru fiind o aberatie din punctul meu de vedere.
Revenind la incredere. Char si in prezenta garantiilor, bancile acorda credite bazandu-se pe buna credinta a clientilor (achitarea la timp a ratelor). Atat timp cat va platiti ratele la timp totul este in regula din punctul banci de vedere. In momentul cand ramaneti restanti, cand nu va platiti la timp creditul, increderea bancii dispare. Odata disparuta increderea, bancile va scot din sistemul bancar, din sistemul sub care functioneaza. Acesta este motivul pentru care foarte putine banci va vor acorda creditul de care aveti nevoie si asta destul de greu.
Voi reveni cu acest subiect pentru ca sunt si aici cateva aberatii bancare care trebuie spuse. Ma refer mai ales la raportarea unor clienti cu intarzieri de sume derizorii, a unor oameni care nu stiau de existenta unor conturi sau de existenta unor sume restante generate de aceste conturi, a unor persoane raportate ca urmare a introducerii de noi comisioane.

Numarul restantierilor la credite s-a dublat in ultimele 12 luni

 Nu ezitati sa apelati cu incredere la site-ul Licitatii Juridice sau la partenerii nostri Casa de avocatura Coltuc, 0745150894, avocat@coltuc.ro.

Peste 200.000 de clienti nu isi platesc ratele la timp.

Numarul restantierilor si al sumelor intarziate la plata continua sa creasca rapid. La Biroul de Credit, datoriile populatiei reprezentau 1,6% din totalul creditelor acordate. Iar la Centrala Riscurilor Bancare, sumele restante depaseau 2,5% din totalul imprumuturilor. In plus, peste 200.000 de persoane aveau datorii la creditele de valoare mare.

Creditele cu valoare de peste 20.000 de lei au generat, pana la finele lunii mai 2009, peste 200.000 de restantieri, potrivit datelor Centralei Riscurilor Bancare, publicate de Banca Nationala a Romaniei. Mai mult, numarul restantierilor reprezinta aproximativ 20% din totalul clientilor cu credite mai mari de 20.000 de lei.

Comparativ cu datele inregistrate in luna similara a anului precedent, numarul restantierilor s-a dublat. In plus, in mai 2009, ponderea era de numai 10% din totalul clientilor cu credite.

In acest context, casa de avocatura Coltuc a incheiat contracte cu 3 banci importante pentru recuperarea sumelor restante.

In timp ce numarul restantierilor s-a dublat, valoarea sumelor datorate a crescut mult mai alert.

Intarzierile de peste 90 de zile continua sa detina cea mai mare pondere in totalul restantelor, in luna mai a anului curent nivelul fiind de 44,6%. Pe de alta parte, comportamentul clientilor pare sa se imbunatateasca. Astfel, in timp ce in aprilie 2009 ratele platite cu o intarziere de pana la 30 de zile insumau aproximativ 804 milioane de lei, in luna mai totalul a scazut pana la 745 de milioane de lei.

Pe segmentul de creditare a populatiei, ponderea restantelor nu a ajuns la un nivel alarmant.

Ce poti face daca banca vinde creanta unei societati de recuperari creante

 Nu ezitati sa apelati cu incredere la site-ul Licitatii Juridice
sau la partenerii nostri Casa de avocatura Coltuc, 0745150894, avocat@coltuc.ro.

Practica arata ca, in ultima perioada, din ce in ce mai multe persoane se
confrunta cu situatia cedarii creantelor de catre banca unor societati de
recuperare.

Mecanismul cesiunii catre SRL-ul subsidiara a bancii functioneaza conform urmatoarei scheme: banca mama declara creditul ca fiind neperformant, isi constituie provizion de risc, dar nu trece la executarea silita si nici nu il trimite in insolventa, ci vinde creanta unei filiale pe care o detine in proportie de 100% (sau unui alt SRL detinut 100% de
banca mama a bancii in cauza); vanzarea creantei catre propria filiala (adica, trecerea acesteia "intr-un buzunar intr-altul") sau catre o afiliata se face la preturi cam de 10% din valoarea nominala, pret pe care filiala/afiliata il plateste cu un credit pe care, de cele mai multe ori, i-l acorda chiar banca.

Cesiunea de creante este operatiunea prin care creditorul (cedent) transmite in mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul de creanta unei alte persoane (cesionar) care devine astfel creditor in locul sau si va putea incasa de la debitor creanta cedata.

Contabilizarea contractelor de cesiune a creantelor la cesionar (persoana care a preluat creantele) trebuie facuta in functie de clauzele specifice fiecarui contract.

ATENTIE!

In toate cazurile, daca nu s-a convenit expres asupra unei cesiuni
partiale, cesionarul devine titular al creantei pentru totalitatea ei.

Odata cu dreptul de creanta, cesionarul dobandeste, prin efectul cesiunii si in lipsa oricarei stipulatii exprese in acest sens, toate drepturile, accesoriile si garantiile de orice natura ale creantei cesionate. Daca nu s-a convenit altfel, dobanzile si orice alte venituri aferente creantei, devenite scadente, dar nepercepute inca de cedent, revin cesionarului, cu incepere de la data cesiunii.

In primul rand, trebuie facuta distinctie dupa cum creditul a fost
declarat sau nu scadent in prealabil cesiunii.

* in primul caz avem de a face cu o activitate de recuperare a unei creante realizata de o societate specializata; cel putin aparent, nimic ilegal;

* in cea de-a doua ipoteza - nu a fost declarant scadent inainte de cesiune operatiunea este flagrant si grav ilegala. Cesiunea creditelor neperformante poate fi considerata ilegala mai ales in cazul contractelor de credit de retail, in care debitorul este un consumator in raporturile cu banca, calitate pe care si-o pierde in raporturile cu colectorul de creante.

Iar in cazul cesiunii creditorului catre un SRL de recuperat creante, controlat 100% de banca mama (sau de banca-bunica, pentru a prelua o formula folosita de Adrian Vasilescu, consilierul BNR), acest SRL se erijeaza el insusi in banca, fiindca primeste prin cesiune o creanta care ramane neschimbata (in sensul ca isi pastreaza natura de creanta bancara), plus
garantiile care o insoteau.

Dar SRL-ul in cauza nu mai este supus normelor si controlului BNR, intrucit el nu este banca, iar raportul juridic cu fostul client al bancii nu mai este supus normelor de protectie a consumatorilor.

Daca debitorul nu este de acord, cesiunea nu poate avea loc.

Solutii pentru beneficiarul creditului

Beneficiarul creditului intr-o astfel de operatiune ilicita are
urmatoarele posibilitati:

- fie sa astepte momentul cand Banca il va soma sa plateasca, deci va incepe procedurile de executare silita impotriva debitorului

- fie sa actioneze imediat ce primeste notificarea prin care este
instiintat de cesiunea de creanta.

1.In primul caz, in cadrul contestatiei impotriva actelor de executare intreprinse de executorul bancar, exista mai multe argumente care pot fi invocate, printre care nulitatea acestor acte pe motivul ca Banca isi foloseste proprii executori pentru a executa o creanta care nu ii mai apartine sau pe motivul ca acesti executori nu pot executa decat creante "bancare" - caracter care nu se transmite prin cesiune.

In cea de-a doua situatie, debitorul cedat poate cere nulitatea cesiunii de creante pe cel putin doua considerente:
- este incalcat caracterul intuitu personae al contractului de credit;
- operatiunea cesiunii creantei bancare este o simulatie care ascunde o operatiune ilicita.